Yuval Noah Harari, interviu El Pais despre coronavirus

„Cea mai bună apărare împotriva patogenilor este informația”, Yuval Noah Harari pentru ziarul El País

Sunt oameni cărora le datorăm enorm, deși nu ajungem să-i cunoaștem decât prin cuvintele care le aștern pe hârtii. Sunt oameni care ne modelează valorile și ne deschid ochii, oameni care și-au pus viața în slujba adevărului și care fac uz de toate armele pentru a-l scoate la iveală. Simt asta pentru Yuval Noah Harari, pentru acest istoric de origine israeliană, de când i-am citit prima carte. De când m-a învățat că se pot spune lucruri mari cu cuvinte clare. De când mi-a demonstrat că forma scrisului este secundară conținului. Că, a te abține de la exprimări bombastice și fraze îmbârligate, nu faci decât să respecți cititorul.

Mi-a demonstrat asta, pe rând, în trilogia sa, tradusă în 45 de limbi: Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului și în 21 de lecții despre secolul XXI.

M-am bucurat până peste poate când am văzut că, în această perioadă în care am nevoie de adevăr mai mult decât de orice, Yuval Noah Harari se hotărăște să vorbească. Să pună la bătaie muniția unei minți strălucite de istoric și să iasă pe front în lupta împotriva coronavirusului. Am citit pe nerăsuflate tot ce a declarat pentru marile ziare ale lumii și m-am simțit datoare să traduc interviul acordat ziarului El País pentru a mă asigura că i se aud cuvintele cât mai departe.

Întrebare: Dvs. susțineți că singura formă de a opri o pandemie este prin cooperare internațională și știință. Are loc acest lucru sau, dimpotrivă, mai mult egoism ca niciodată iese la iveală?

Răspuns: Există foarte puțină cooperare la nivel mondial și nu există nicio conducere. În ultimii ani, politicieni iresponsabili au subminat în mod deliberat încrederea în știință și în cooperare internațională. Iar acum plătim prețul. Nu se află niciun adult în această situație. Ne-am fi așteptat de acum câteva săptămâni la o reuniune de urgență a liderilor mondiali pentru elaborarea unui plan comun de acțiune întru combaterea epidemiei și a crizei economice. Însă liderii G-7 au făcut în așa fel încât să nu organizeze nicio videoconferință până săptămâna aceasta și nici măcar nu au ieșit de acolo cu un plan de acest fel.

Î: Cum ar trebui să arate un astfel de plan?

R: În primul rând, să se împartă informații de încredere: țările care care trec prin epidemie ar trebui să îi informeze pe cei la care virusul nu a ajuns încă în proporție atât de mare. În al doilea rând, să se coordoneze producția mondială și distribuția echitativă de echipament medicat elemental, cum ar fi materialele de protecție și aparatele respiratorii. Trei, țările mai puțin afectate ar trebui să trimită medici, infirmieri și experți în țările mai afectate, atât pentru a-i ajuta, cât și pentru a câștiga experiență. Patru, să se creeze o rețea de siguranță economică mondială pentru a salva țările și sectoarele cele mai afectate. Cinci, să se formuleze un acord mondial asupra preselecției de călători, care să permită unui număr mic de persoane cruciale în această perioadă să traverseze granițele

Î: S-a scris săptămâna aceasta pe Twitter că, în lupta împotriva coronavirusului, informarea este mai importantă decât izolarea.

R: Marele avantaj al oamenilor asupra virușilor este capacitatea de a schimba informații. Un coronavirus în Coreea și unul în Spania nu se pot sfătui asupra felului în care pot să infecteze oamenii. Dar Spania poate învăța lecții valoroase de la Coreea. Inclusiv izolarea are nevoie de informare. Izolarea împotriva sida este foarte diferită de izolarea împotriva COVID-19. Pentru a te izola împotriva side este nevoie să folosești un prezervativ în cazul în care întreținerii de relații sexuale, dar nu este nicio problemă dacă dai mâna cu o persoană infectată cu VIH. Covid-19 este, însă, o poveste diferită. Pentru a ști cum să te izolezi de o epidemie anume, în primul rând, ai nevoie de informații de încredere asupra cauzelor sale. O produce virusul sau bacteriile? Se transmite prin fluidele corporale sau prin respirație? Pune în pericol copiii sau vârstnicii? Există o singură tulpină sau mai multe care au evoluat?

Î: Globalizarea determinat ca secolul XXI să fie mai periculos din punct de vedere al pandemiilor? Credeți că vom mai trece prin asemenea situații?

R: Este puțin probabil să mai avem parte de multe astfel de pandemii pe parcursul vieții. Este adevărat că în secolul XXI, umanitatea este practic mai expusă la epidemii decât în Epoca Medievală din cauza unei combinații dintre transport mai rapid și populație în creștere. În Evul Mediu, virusurile călătoreau la viteza unui cal de transport și, în majoritatea locurilor, puteau infecta doar orașe mici și sate. Astăzi, un virus poate călători în jurul lumii, la clasa business, în 24 de ore și poate infecta un megalopolis cu milioane de locuitori. Așa că, teoretic, lucrurile ar fi trebuit să fie mult mai rele acum decât în Evul Mediu. Dar în practică, în ultimii 100 de ani, atât incidența, cât și impactul epidemiilor s-au redus drastic.

În ciuda SIDEI și a Ebolei, în ultimele decenii epidemiile au ucis o proporție mult mai mică de oameni decât în orice alt moment al istoriei, din Epoca de Piatră încoace. Asta se datorează faptului că cea mai bună apărare pe care o au oamenii împotriva patogenilor nu este izolarea, ci informarea. În vreme ce oamenii care trăiau în Evul Mediu nu au descoperit niciodată ce le-a cauzat ciuma, oamenii de știință din prezent au avut nevoie de doar două săptămâni pentru a identifica noul coronavirus, a-i secvența genomul și a dezvolta un test pentru a-i identifica pe infectați. Umanitatea a tot câștigat lupta împotriva epidemiilor pentru că, în cursa armelor dintre patogeni și medici, patogenii se bazează pe mutații oarbe, iar medicii pe analizele științifice ale informației.

Î: Care este cel mai bun exemplu de cooperare științifică în beneficiul umanității din istoria noastră?

R: Un bun exemplu este eradicarea variolei. În 1967, această boală infecta 15 milioane de persoane și omora undeva pe la două milioane. Deceniul următor, campania mondială de vaccinare a avut atâta succes încât în 1980 Organizația Mondială a Sănătății declară că umanitatea a câștigat și că variola a fost eradicată. În 2019, nu s-a depistat nici măcar o singură persoană infectată sau decedată din cauza aceasta. Pentru a reuși a fost nevoie de vaccinarea tuturor persoanelor din toate țările. Dacă o singură țară nu se vaccina, populația acesteia ar fi putut pune în pericol întreaga umanitate pentru că, atâta timp cât virusul variolei exista și evolua într-un loc anume, putea oricând să se răspândească din nou.

Î: Credeți că lecțiile pe care le vom învăța din lupta împotriva coronavirusului vor putea fi folosite împotriva schimbării climatice?

R: Da. O lecție-cheie a luptei împtriva coronavirusului este că trebuie să privim situația sanitară în termeni globali, nu naționali. Oferind o îngrijire sanitară iranienilor și chinezilor ajuta la protejarea israelienilor și a americanilor. Aceeași logică se aplică schimbării climatice. Altă lecție este că, încercând să economisim bani pe termen scurt, ne poate costa mult mai mult atunci când suntem loviți de o criză. Țările care au economisit bani în ultimii ani tăind din bugetul serviciilor de sănătate plătesc acum mult mai mult ca rezultat al epidemiei. În același mod, dacă încercăm să economisim nefăcând nimic asupra schimbării climatice, va produce de asemenea un rău enorm pe termen lung.

Unele persoane cred că, pentru a opri schimbarea climatică va trebui să stopăm creșterea economică, reîntorcându-ne în peșteri și hrănindu-ne cu rădăcini. Asta-i o prostie. Se poate prezice cât ar costa prevenirea unei schimbări climatice catastrofale? Numărul magic este 2%. Asta-i tot. Dacă investim 2% din PIB-ul mondial în dezvoltarea tehnologiei și a infrastructurii este suficient pentru a preveni o catastrofă climatică. Bineînțeles, 2% din PIB-ul mondial înseamnă mulți bani. Dar, cu siguranță, ne permitem să o facem. Dacă mâine izbucnește un nou război mondial, guvernele vor cheltui mult mai mult de 2% din PIB pentru a lupta și câștiga războiul. Așa că, să cheltuim 2% pentru a salva lumea de la catastrofa schimbării climatice sună mai mult decât rezonabil.

Sursă foto: The Guardian

More Stories
Roadtripuri în România, Munții Rodnei
Roadtripuri: trei călătorii cu mașina pentru a redescoperi România