Podcast. Despre migrație, o discuție cu Alec Bălășescu (D'ale antropologiei)
Podcast. Despre migrație, o discuție cu Alec Bălășescu (D'ale antropologiei)
Despre tensiunea dintre gena noastră migratoare și instinctul de a-l respinge pe celălalt, diversitatea ca singură constantă a speciei umane, frica față de pierderea tradițiilor ca urmare a imigrației
Imigranții devin o realitate tot mai prezentă în viața noastră. Mă preocupă demult felul în care sunt primiți și priviți și condițiile care li se pun la dispoziție pentru a simți că pot face parte din societatea românească, că pot contribui și prospera aici.
În timpul pe care l-am dedicat documentării am aflat lucruri interesante, am găsit câteva date, majoritatea puse la dispoziție de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației din Cluj, și am stat de vorbă cu străini care au deci să numească România „casă”.
Despre toate acestea, despre tensiunea dintre gena noastră migratoare și instinctul de a-l respinge pe celălalt, diversitatea ca singură constantă a speciei umane (și nu numai umane), frica față de pierderea tradițiilor ca urmare a imigrației și multe altele, în discuția pe care am avut-o cu antropologul Alec Bălășescu pentru podcastul D’ale Antropologiei.
(P.S. Dacă debitul cuvintelor nu are presiunea pe care ți-ai dori-o, apasă cu încredere pe butonul de speed la 1.25).
Resurse suplimentare
Migrant de București - un articol excelent scris Alexandra Gerea, masterandă la masterul de antropologie de la SNSPA în urma cercetării sale despre imigranții din București. Alexandra a stat de vorbă cu migranți și i-a rugat să deseneze hărți ale capitalei, așa cum există ea în spațiul lor mental: cu locurile care contează, pe care le frecventează și unde au trăit/trăiesc experiențe marcante.
„Metoda aceasta [a hărților mentale] a scos la iveală câteva observații: în primul rând, geografia afectivă este de multe ori mai la îndemână și mai aproape de ceea ce vrem să spunem de fapt despre un oraș. Cu alte cuvinte, modul în care un oraș apare în reprezentările grafice oficiale poate sau nu să semene cu modul în care fiecare dintre noi ne imaginăm orașul. Însă toate reprezentările, oficiale sau nu, sunt la fel de valide pentru că ele reușesc să exprime vizual anumite distanțe, limitări, strategii și agentivități pe care deseori nu reușim să le surprindem prin simple discuții sau prin observarea celor din jur.”, Alexandra Gerea
Lungul drum al Alejandrei din Mexic în București. Cât de greu este pentru un migrant să învețe să fie român - un articol pe care l-am scris anul trecut, în urma discuției cu o femeie mexicană stabilită deja de ani buni în România
Cozi de peste 15 ore pentru cetățenii din afara UE, care vor să-și prelungească permisul de ședere în Cluj. Biroul IGI are program de 2 ore - povestea calvarului birocrației de la biroul de imigrări din Cluj pe care l-am publicat pe Libertatea, continuată și dusă, apoi, la un alt nivel de către jurnalistul Ovidiu Cornea de la Radio Europa Liberă.
Un articol în The Economist (una dintre publicațiile mele preferate) despre transformarea României într-o economie atrăgătoare pentru forța de muncă străină. Dacă nu îl poți citi fără cont, Digi24 a făcut un rezumat.
Pentru mai multe discuții sub umbrela D’ale Antropologiei, abonează-te la canalul de Youtube sau la cel de Spotify.